Stiri

Sursa : Goodnews.info.ro

Autor : Laurentiu Rosoiu – Director Adjunct SAI STAR Asset Management SA

S-au facut, iata, 10 ani de la debutul in Romania a celei mai mari crize economico-financiare din istoria recenta a omenirii. Iar istoria pare a se repeta: economia duduie din nou iar BVB-ul e iarasi pe val in timp ce deficitele par a fi scapate de tot de sub control.
Daca privesti lucrurile intr-o cheie pesimista acestea pot fi semnele prevestitoare unei noi iminente crize. Si totusi, cel mai probabil Romania NU va repeta criza de acum 10 ani.

“Prea frumos sa fie adevarat” sau “Prea frumos sa dureze”

– Asa ar spune un pesimist uitandu-se la dinamica si directia in care se misca economia si bursa romaneasca.
Sustinuta de cresterea consumului ca urmare a cresterilor de salarii, de dobanzile mici si / sau de programe de genul “Prima casa” … economia autohtona creste de la un trimestru la altul cu ritmuri mult peste cele mai optimiste asteptari. Cresterea vine insa pe fondul lipsei investitiilor publice (care, teoretic, ar trebui sa fie piloni ai sustenabilitatii dezvoltarii economice viitoare) si este dublata de cresterea agresiva a deficitului bugetar si comercial. Evolutia spectaculoasa a PIB-ului se suprapune peste cresterea  indicilor bursieri locali – care se apropie de maximele dinaintea crizei … fara a fi deranjati de dezechilibrele din economie si de volatilitatea si incertitudinile venite din plan politic.
Situatia pare a fi asadar foarte asemanatoare cu cea de acum circa 10 ani! Si asta este un fapt generator de temeri si de semne de intrebare …  intrarea in criza fiind considerata de multi analisti nu doar SIGURA ci si foarte APROPIATA.

Economia nu este insa matematica!

Si chiar daca este dificil de facut o analiza exaustiva a deosebirilor dintre perioada de acum si cea de acum un deceniu, sunt o serie de elemente care pun criza din 2007 intr-un context local, regional si international total diferit de cel existent in prezent; elemente care schimba radical datele problemei, si care pot fi folosite ca argumente in sustinerea ideii ca desi o noua criza este posibila – foarte probabil ca suntem insa mai degraba “departe” de debutul acesteia decat “aproape” – cum sustin “cavalerii apocalipsei”.  Altfel spus, in acest moment, cu toate “problemele” cu care se confrunta, Romania se afla mai degraba la inceputul unui ciclu crescator decat aproape de finalul acestuia … astfel incat sa ne punem problema unei crize asemanatoare celei din 2007-2008.
Si un prim element ce trebuie evidentiat intr-un astfel de demers argumentativ, este acela ca, daca in 2007-2008, criza locala s-a produs pe fondul unui aflux financiar (speculativ!) produs ca urmare a proaspetei noastre intrari in NATO si UE (si totodata intr-un context in care Uniunea Europeana se afla in varful unui ciclu de expansiune) situatia este cu totul alta astazi! Altfel spus, criza locala din 2007 – 2008 se intampla de fapt intr-un proces de “flux” (regional / global), care a prins Romania intr-o “bula” (cu un ciclu de gonflare – spargere) de speculatii, emotii si asteptari … bula pe care a parcurs-o cu o volatilitate ridicata (si intr-un sens si in celalalt) din cauza faptului ca economia era efectiv sub-dezvoltata.

Astazi economia locala este intr-o forma mult mai buna decat era acum 10 ani

In paralel, desemeni spre deosebire de 2007-2008, astazi economia locala (si/prin agentii din care este formata) este intr-o forma mult mai buna decat era acum 10 ani! Ne putem uita la nivelul afacerilor derulate de companiile active in Romania, la dimensiunile si numarul celor care sunt jucatori relevanti, la nivelul capitalurilor proprii, disponibilitatilor financiare, etc; la dimensiunea pietelor pe care activeaza, la nivelul productivitatii sau la cel tehnologic; si nu in ultimul rand la faptul ca au acces la resurse financiare si la know-how in conditii semnificativ mai bune decat aveau acum un deceniu … avand totodata, in medie, un management corporativ semnificativ imbunatatit.

Piata interna mai consistenta, pasi importanti spre pietele externe

Prin urmare, chiar daca unele cifre, sau unele derapaje arata la fel ca in 2007-2008 … companiile romanesti – fie ele de Stat sau private sunt la un nivel si o consistenta semnificativ mai bune decat in urma cu 10 ani; si, mai mult, se afla la inceputul unui trend ascendent dat (si sustinut!) si de existenta unei piete interne formata din consumatori care la randul lor sunt intr-o situatie semnificativ mai buna decat in urma cu un deceniu (populatia Romaniei, in medie, inregistreaza cresteri ale veniturilor, averii, disponibilitatilor financiare … si o reducere semnificativa a poverii datoriilor personale, si, deci, o crestere a capacitatii de a se imprumuta). Vorbim prin urmare de o piata interna mai consistenta. Dar, in acelasti timp, vorbim de si de o serie de pasi facuti de companiile autohtone spre pietele externe (exemple precum Transgaz si / sau Teraplast sunt relevante in acest sens) – ceea ce mareste potentialul de business si soliditatea jucatorilor locali (aducand plus-valoare in Romania).

De fapt, situatia semnificativ mai buna dpdv financiar a populatiei este unul dintre elementele care schimba radical datele problemei – daca facem o paralela intre zilele noastre si anul 2007; romanii sunt mai putin indatorati si au mai multi bani (si in sume absolute si in valoare relative). In plus, trebuie avut in vedere faptul ca la momentul 2007-2008 criza s-a succedat (suprapunandu-se partial) unui varf al creditarii la dobanzi mari si cu un grad de indatorare personala extrem de ridicat. Spre deosebire, in prezent, o foarte mare parte din creditele luate in anii dinaintea crizei (in conditii foarte grele) au ajuns la scadenta iar populatia (in ansamblul ei) are nu doar un stoc de datorie mai mic … ci si, in ansamblu, o avere mai mare si mai multi bani pusi deoparte in banci.

Multiplii de pret mai mici decat cei inregistrati cu 10 ani in urma

Una peste alta – spre deosebire de 2007-2008, faptul ca avem agenti economici mult mai bine pozitionati se vede si pe bursa. Raportarile financiare raportate de companiile listate in ultimii 2-3 ani indica pe de o parte sustenabilitatea si soliditatea acestora si sustenabilitatea parcursului lor economic, iar pe de alta parte existenta unor multiplii de pret (nota 1) mai mici decat cei inregistrati cu 10 ani in urma, (si semnificativ mai buni decat cei ai companiilor similare din regiune). Prin urmare avem companii mai bine pozitionate, cu rezultate mai bune dar “mai ieftine”; iar asta justifica din plin cresterile indicilor bursieri – care, atentie, sunt inca sub nivelurile inregistrate in 2007-2008.

Si nici piata imobiliara nu mai seamana deloc cu cea de acum 10 ani: pe de o parte pentru ca preturile locuintelor sunt in termeni nominali (generic vorbind, folosind spre comparatie aceleasi unitati locative) inca sub nivelurile inregistrate in perioada 2007-2008 … iar pe de alta parte – aceleasi preturi sunt semnificativ mai mici daca le raportam la veniturile / puterea de cumparare a populatiei.

Evident ca argumentele aduse in discutie mai sus nu sunt nici absolute si nici suficiente pentru conturarea unei imagini complete. Sunt insa esential a fi avute in vedere atunci cand se incearca o paralela intre cele doua perioade, pentru ca schimbarea majora a contextului in care economia locala evolueaza conduce la o schimbare similara a potentialelor concluzii.

Si daca excludem un colaps brusc al sistemului economico-financiar mondial … probabil ca noi romanii suntem totusi mai degraba departe decat aproape de inceputul unei noi crize asa cum a fost cea din urma cu un deceniu.

Nota 1 – Multiplii de pret sunt indicatori de analiza fundamentala (PBV, PS, PER, etc) folositi pentru a face comparatii intre companii similare, avand ca repere valoarea de piata raportata la o serie de diferiti indicatori fundamentali ai companiei (precum cifra de afaceri, capitalurile proprii, profiturile, etc).

Sursa : Economiaonline.ro

Autor : Laurentiu Rosoiu – Director Adjunct SAI Star Asset Management S.A.

Cu o valoare de tranzactionare de doar 466 milioane lei pe segmentul principal, Bursa de Valori Bucuresti a avut in septembrie a doua cea mai slaba luna a anului 2015, inregistrand totodata si a doua cea mai mica valoare de tranzactionare pe primele trei trimestre (9 luni) din an, din ultimii 5 ani. Pe de alta parte, din perspectiva evolutiei indicilor bursieri principali pe ansamblul acelorasi 5 ani, Bursa de la Bucuresti se detaseaza in regiune, cu cresteri de peste 30%. Si asta intr-un context in care, la finele lunii septembrie 2015, dintre indicii bursieri regionali, BET-ul pietei de la Bucuresti avea cea mai buna situatie din in functie de valorea indicatorului PE si cea a randamentului dividendelor.

Doar 466 de milioane de lei au insumat tranzactiile realizate in cursul lunii septembrie pe segmentul principal al pietei bursiere administrate de Bursa de Valori Bucuresti; o valoare mai mare decat cea realizata in luna mai, cand tranzactiile pe acelasi segment de piata au insumat doar 451 de milioane de lei, dar mai mica decat valorile de tranzactionare din oricare dintre celelalte luni ale anului. LICHIDITATE IN SCADERE. Luna septembrie a anului 2015 se detaseaza si prin faptul ca, din punct de vedere al valorii de tranzactionare este si una dintre cele mai slabe luni ale intervalului septembrie 2010-septembrie 2015 (adica pe ultimii 5 ani) – descriind continuarea unui trend vizibil descendent pe ultimii ani. (vezi grafic 1, „Evolutie lunara a valoari de tranzactionare si a indicelui BET in perioada septembrie 2010-septembrie 2015”). Indicatorul, relevant fiind din perspectiva capacitatii unei pietei de a permite intrarea si/sau iesirea unor eventuali mari jucatori institutionali, poate fi un semnal negativ pentru piata. Cu atat mai mult cu cat, situatia din acest punct de vedere pare a fi chiar si mai grava privita din perspectiva evolutiei valorii de tranzactionare in primele trei trimestre ale anului. Astfel, in perioada ianuarie-septembrie 2015, valoarea tranzactiilor realizate pe segmentul principal al pietei Bursei de Valori Bucuresti (segment pe care sunt tranzactionate companiile relevante pentru piata, si deci sectiunea relevanta pentru analiza tendintelor din acest punct de vedere) a insumat 6,27 miliarde lei – fiind astfel a doua cea mai slaba valoare de tranzactionare pe respectivul interval de timp (primele trei trimestre ale anului), din ultimii cinci ani (vezi grafic 2 „Evolutia valorii tranzactiilor realizate pe segmentul principal al pietei BVB, pe primele trei trimestre (9 luni) ale anului”); o valoare de tranzactionare mai mica a fost inregistrata doar in intervalul ianuarie-septembrie 2012, cand suma tranzactiilor realizate pe acest segment de piata a fost de 6,24 miliarde lei.

Scaderea lichiditatii din piata poate avea multiple cauze. Importate sunt insa efectele, care pot pune sub semnul intrebarii perspectivele pozitive ale Bursei de Valori Bucuresti; si cel mai important posibil efect negativ este dat de faptul ca scaderea liichiditatii inhiba si mai mult interesul jucatorilor institutionali relevanti la nivel regional/international, prin aceea ca nu permite intrarea/iesirea rapida si cu sume mari de bani in piata. Prin urmare, piata romaneasca de capital risca sa ramana cu o mult prea pronuntata dependenta fata de capitalulul investitorilor locali – putin sau foarte putin activ – sau sub influenta unor fonduri de investitii speculative, de cele mai multe ori generatoare de volatilitate nedorita. Este insa adevarat ca, analizand aceasta situatie intr-o cheie optimista, din acest risc poate decurge si un posibil avantaj – dat de faptul ca lipsa marilor jucatori internationali, poate duce la decuplarea pietei de capital autohtone de evolutiile inregistrate pe pietele internationale – fapt benefic in momentele critice! Este insa cat se poate de evident faptul ca semnalul dat de scaderea lichiditatii nu poate fi privit intr-o cheie pozitiva intr-un context in care pentru Romania, sustinerea cresterii economice nu se poate face fara o cat mai buna angrenare a resurselor financiare, proces in care, piata de capital este singura alternativa viabila la finantarea oferita de un sector bancar ce intarzie sa-si relanseze activitatea.

INDICII BVB, IN TOP-UL CRESTERILOR. Imaginea unei piete slabite – date de evolutia negativa a valorii de tranzactionare – este insa cel putin partial compensata de o evolutie spectaculoasa a principalilor indici bursieri autohtoni prin comparatie cu indicii din regiune: astfel, la finele lunii septembrie 2015, fata de finele lunii septembrie 2010, indicele BET inregistra o crestere de circa 38% (de la 5 211 puncte la 7 190 de puncte), iar BET-FI marca o crestere de 31,7% (de la 23 298 puncte la 30 678 puncte); spre comparatie, urmatorii indici clasati intr-un ipotetic top al randamentelor inregistrate pe ansamblul celor 5 ani, la nivel regional, se afla indicele SAX al bursei din Slovacia – cu o crestere de 22,8% (de la 219 la 269 puncte) si indicele WIG (al bursei din Polonia) cu o crestere de 10,6% (de la 45 133 puncte la 49 935 puncte) (vezi grafic 3 „Evolutie indici regionali” si tabel 4 „Valori indici regionali”). Evolutia buna a indicilor pietei de la Bucuresti pe ansamblul ultimilor 5 ani (septembrie 2010 – septembrie 2015) este astfel mai degraba comparabila cu cea a indicilor pietelor de referinta la nivel global, precum DAX sau Dow Jones, care, spre deosebire de majoritatea indicilor din Estul si Centrul Europei, au inregistrat in respectivul interval de timp (adica pe ultimii 5 ani) aprecieri de circa 50% (vezi grafic 5 „Evolutie indici internationali de referinta” si tabel 6 „Valori indici internationali de referinta”). Dupa cum se poate vedea, cu randamente de 31% respectiv 38%, indicii romanesti BET-FI si BET au avut evolutii semnificativ mai bune in cei 5 ani si decat indicele britanic FTSE 100 (care din septembrie 2010 pana in septembrie 2015 are o apreciere de mai putin de 10%), dar si decat indicele francez CAC40 (care in aceeasi periada a reusit sa-si majoreze valoarea cu doar 18%).

De remarcat este insa faptul ca, spre deosebire de indicii regionali, majoritatea indicilor relevanti pentru pietele de referinta la nivel global, au avut pe ansamblul ultimilor 5 ani incheiati la finele lunii septembrie 2015, o perioada fasta – unii dintre acestia dublandu-si valoarea (cum este cazul indicelui Nasdaq, care, in intervalul amintit, marcheaza o apreciere de 108%). Aceste evolutii pozitive inregistrate de indicii locali, atat fata de indicii din regiune cat si fata de randamentele inregistrate de indicii burselor de referinta la nivel global, pot spune mai multe lucruri despre piata de capital romaneasca, care pot fi interpretate diferit! Cert este insa ca aceste cresteri (contrare trendintei din regiune!) coroborate cu tendinta de scadere a valorilor de tranzactionare, pot fi interpretate ca indicii ce arata ca piata a ajuns la un nivel de echilibru la care nici vanzatorii nici cumparatorii nu mai au foarte multe motive sa iasa, sau, dupa caz, sa intre din/in piata. Iesirea dintr-o astfel de stare de echilibru se produce de regula agresiv, fie intr-o directie fie in alta; altfel spus, dupa o perioada de asteptare si/sau tatonari, de regula, fie vanzatorii preiau controlul, si duc piata in jos – fie cumparatorii dau semnalul, ducand agresiv piata in sus. Intr-un astfel de context, o prima interpretare realizata intr-o cheie pozitiva, poate fi aceea ca evolutia buna a indicilor BET si BET-FI este o reflexie a performantelor Romaniei in plan macro-economic; iar prin faptul ca este cea mai stabila piata din regiune pe ansamblul ultimilor ani (perioada in care a reusit sa-si conserve din castiguri, spre deosebire de ceilalti indici bursieri regionali) Bursa de la Bucuresti se poate constitui intr-o atractie pentru investitori, fie ei locali sau straini. Unul dintre argumentele ce pot fi aduse in sustinerea unei astfel de perspective este dat de faptul ca BVB – cel putin din perspectiva datelor inregistrate la nivel de indice reprezentativ (respectiv BET) – este fara indoiala cea mai atractiva piata din regiune (si nu numai!) atat in fuctie de valoarea indicatorului PER (Price Earnings Ratio – indicator ce arata cate unitati monetare platesc investitorii pentru fiecare unitate monetara din profitul unei companii, sau din profiturile insumate ale companiilor dintr-un indice – cum este cazul nostru) cat si in functie de randamentul dividendului. Astfel, la finele lunii septembrie, potrivit datelor Reuters, indicele BET avea un PER de 6 si un randament al dividendului de 4,08 – ambele valori mult mai bune decat cele inregistrate de oricare alt indice dintre cei luati spre comparatie – atat la nivel regional, cat si la nivel international (vezi tabel 7 „Indicatori indici la finele lunii septembrie 2015”. Iar daca peste aceasta informatie se suprapun prognozele relativ optimiste privind parcursul economiei romanesti pentru urmatorii ani, motivele de incredere in faptul ca BVB poate fi privita ca o oportunitate, sunt de luat in seama.

Pe de alta parte, in conditiile in situatia in China este inca o necunoscuta – orice eventuale evenimente negative viitoare in aceasta parte a lumii putand produce astfle reverberatii ample la nivel global – un eventual flux de retragere a capitalurilor din economiile periferice nu este deloc de neluat in seama. Mai ales ca deasupra tutoror pietelor sta sabia lui Damocles reprezentata de tot mai probabila majorare a dobanzii de referinta de catre FED-ul american, fapt care ar putea avea ca efect si o rebalansare a portofoliilor marilor jucatori globali, prin redirectionarea capitalurilor dinspre pietele, economiile si bursele periferice catre cele mari.

Sursa : Bursa

Autor : Adina Ardeleanu

Activele nete ale fondurilor locale de investitii au crescut cu 2,6%, in luna februarie, depasind valoarea de 4,3 miliarde de euro, potrivit raportului transmis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Subscrierile nete inregistrate de fondurile locale in luna februarie au fost de 85,2 milioane euro, cu circa 22% sub nivelul din luna anterioara, potrivit AAF.
„Luna februarie aduce o confirmare a faptului ca industria fondurilor de investitii continua trendul crescator pe care se afla de cativa ani”, considera Laurentiu Rosoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management, adaugand: „Aceasta tendinta este ilustrata nu doar de cresterea activelor administrate, cat si de cresterea numarului de investitori si, de asemenea, de cresterea de la o luna la alta a subscrierilor nete. Si asta chiar daca, uneori, intr-un ritm mai modest”.
Domnul Rosoiu remarca faptul ca fondurile de obligatiuni au atras din nou o foarte mare parte a subscrierilor nete (141,1 milioane lei) in timp ce fondurile de actiuni par a fi in continuare „cenusaresele pietei”, atragand o suma aproape nesemnificativa, de doar 4,2 milioane lei.
„Aceste cifre pot sugera ca investitorii romani sunt in continuare reticenti la asumarea de riscuri, cautand mai degraba variante de conservare a capitalurilor in detrimentul obtinerii de randamente”, ne-a spus reprezentantul SAI Star Asset Management. Potrivit domniei sale, o astfel de situatie este potentata nu doar de tensiunile existente in continuare atat in plan politico-militar la granita Romaniei, cat si de tensiunile majore din interiorul UE (problema ramanerii Greciei in UE fiind una dintre acestea) si de „invizibilitatea” datelor/cifrelor relativ pozitive privind evolutia economiei romanesti. „Pe de alta parte insa, trebuie subliniat ca o buna parte din acesti bani noi, intrati in fondurile locale deschise de investitii, au ajuns totusi pe piata de capital!”, a adaugat domnul Rosoiu, continuand: „Se poate vedea ca in categoria de fonduri clasificate ca „Altele” au intrat, pe net, in februarie, peste 237 de milioane lei. Iar din aceasta categorie fac parte numeroase fonduri in portofoliul carora actiunile au o pondere importanta. Prin urmare, investitorii si-au luat, chiar daca indirect – prin intermediul fondurilor de investitii cu profile de risc ceva mai modeste – expunere si pe actiuni”. Laurentiu Rosoiu ne-a mai spus ca cifrele releva si o tot mai probabila viitoare consolidare a pietei, insemnand reducerea numarului de administratori, prin iesirea din piata a unor jucatori independenti, si concentrarea pietei in jurul jucatorilor ce sunt parte a unui grup financiar. „Acest fenomen este potentat de faptul ca apartenenta la un grup financiar ofera unui administrator de fonduri avantajul competitiv dat de caile de acces pe care le are catre bazinul de clienti pe care Grupul ii detine pe alte segmente de business (vorbim de clienti bancari, de clienti ai societatilor de asigurare, etc) si de posibilitatea de a-si distribui produsele catre acestia”, a mai adaugat domnia sa, precizand: „Procesul de consolidare a industriei in jurul marilor jucatori, prin marginalizarea jucatorilor mici, independenti, este totodata si un rezultat al majorarii costurilor/eforturilor de administrare a unui astfel de business; industria se confrunta cu un volum de munca si de raportare in crestere, cu un cadru legislativ (dat de preluarea reglementarilor europene) din ce in ce mai complex, si uneori restrictiv, cu majorarea costurilor de autorizare, functionare, etc”.
(…)
In opinia lui Laurentiu Rosoiu, piata fondurilor de investitii se misca in stransa corelatie cu piata bancara. Domnia sa ne-a spus: „Luna februarie a fost inca o luna de scadere a dobanzilor la depozite, scaderea randamentelor depozitelor clasice fiind deja, de o buna perioada de timp, un factor determinant in procesul de realocare a resurselor financiare dinspre depozite catre fonduri de investitii. Cum procesul de scadere a dobanzilor este foarte probabil sa continue, iar la nivel european infuzia de lichiditati a BCE va pune presiuni suplimentare in pietele instrumentelor financiare cu venit fix – in sensul scaderii randamentelor – vom avea, foarte probabil, o stimulare a investitiilor in active cu grade de risc mai ridicate, fenomen care, se va transmite foarte probabil si catre piata romaneasca. Prin urmare, industria fondurilor de investitii se afla intr-o fereastra de oportunitate deosebita, de care insa jucatorii de profil vor beneficia in moduri diferite; marii jucatori din piata, care fac parte din grupuri financiare, vor fi principalii castigatori de pe urma acestor tendinte in perioada imediat urmatoare (pe intervalul urmatorilor 2-3-4 ani).