Stiri

Sursa : Economiaonline.ro

Autor : Laurentiu Rosoiu – Director Adjunct SAI Star Asset Management S.A.

Cu o valoare de tranzactionare de doar 466 milioane lei pe segmentul principal, Bursa de Valori Bucuresti a avut in septembrie a doua cea mai slaba luna a anului 2015, inregistrand totodata si a doua cea mai mica valoare de tranzactionare pe primele trei trimestre (9 luni) din an, din ultimii 5 ani. Pe de alta parte, din perspectiva evolutiei indicilor bursieri principali pe ansamblul acelorasi 5 ani, Bursa de la Bucuresti se detaseaza in regiune, cu cresteri de peste 30%. Si asta intr-un context in care, la finele lunii septembrie 2015, dintre indicii bursieri regionali, BET-ul pietei de la Bucuresti avea cea mai buna situatie din in functie de valorea indicatorului PE si cea a randamentului dividendelor.

Doar 466 de milioane de lei au insumat tranzactiile realizate in cursul lunii septembrie pe segmentul principal al pietei bursiere administrate de Bursa de Valori Bucuresti; o valoare mai mare decat cea realizata in luna mai, cand tranzactiile pe acelasi segment de piata au insumat doar 451 de milioane de lei, dar mai mica decat valorile de tranzactionare din oricare dintre celelalte luni ale anului. LICHIDITATE IN SCADERE. Luna septembrie a anului 2015 se detaseaza si prin faptul ca, din punct de vedere al valorii de tranzactionare este si una dintre cele mai slabe luni ale intervalului septembrie 2010-septembrie 2015 (adica pe ultimii 5 ani) – descriind continuarea unui trend vizibil descendent pe ultimii ani. (vezi grafic 1, „Evolutie lunara a valoari de tranzactionare si a indicelui BET in perioada septembrie 2010-septembrie 2015”). Indicatorul, relevant fiind din perspectiva capacitatii unei pietei de a permite intrarea si/sau iesirea unor eventuali mari jucatori institutionali, poate fi un semnal negativ pentru piata. Cu atat mai mult cu cat, situatia din acest punct de vedere pare a fi chiar si mai grava privita din perspectiva evolutiei valorii de tranzactionare in primele trei trimestre ale anului. Astfel, in perioada ianuarie-septembrie 2015, valoarea tranzactiilor realizate pe segmentul principal al pietei Bursei de Valori Bucuresti (segment pe care sunt tranzactionate companiile relevante pentru piata, si deci sectiunea relevanta pentru analiza tendintelor din acest punct de vedere) a insumat 6,27 miliarde lei – fiind astfel a doua cea mai slaba valoare de tranzactionare pe respectivul interval de timp (primele trei trimestre ale anului), din ultimii cinci ani (vezi grafic 2 „Evolutia valorii tranzactiilor realizate pe segmentul principal al pietei BVB, pe primele trei trimestre (9 luni) ale anului”); o valoare de tranzactionare mai mica a fost inregistrata doar in intervalul ianuarie-septembrie 2012, cand suma tranzactiilor realizate pe acest segment de piata a fost de 6,24 miliarde lei.

Scaderea lichiditatii din piata poate avea multiple cauze. Importate sunt insa efectele, care pot pune sub semnul intrebarii perspectivele pozitive ale Bursei de Valori Bucuresti; si cel mai important posibil efect negativ este dat de faptul ca scaderea liichiditatii inhiba si mai mult interesul jucatorilor institutionali relevanti la nivel regional/international, prin aceea ca nu permite intrarea/iesirea rapida si cu sume mari de bani in piata. Prin urmare, piata romaneasca de capital risca sa ramana cu o mult prea pronuntata dependenta fata de capitalulul investitorilor locali – putin sau foarte putin activ – sau sub influenta unor fonduri de investitii speculative, de cele mai multe ori generatoare de volatilitate nedorita. Este insa adevarat ca, analizand aceasta situatie intr-o cheie optimista, din acest risc poate decurge si un posibil avantaj – dat de faptul ca lipsa marilor jucatori internationali, poate duce la decuplarea pietei de capital autohtone de evolutiile inregistrate pe pietele internationale – fapt benefic in momentele critice! Este insa cat se poate de evident faptul ca semnalul dat de scaderea lichiditatii nu poate fi privit intr-o cheie pozitiva intr-un context in care pentru Romania, sustinerea cresterii economice nu se poate face fara o cat mai buna angrenare a resurselor financiare, proces in care, piata de capital este singura alternativa viabila la finantarea oferita de un sector bancar ce intarzie sa-si relanseze activitatea.

INDICII BVB, IN TOP-UL CRESTERILOR. Imaginea unei piete slabite – date de evolutia negativa a valorii de tranzactionare – este insa cel putin partial compensata de o evolutie spectaculoasa a principalilor indici bursieri autohtoni prin comparatie cu indicii din regiune: astfel, la finele lunii septembrie 2015, fata de finele lunii septembrie 2010, indicele BET inregistra o crestere de circa 38% (de la 5 211 puncte la 7 190 de puncte), iar BET-FI marca o crestere de 31,7% (de la 23 298 puncte la 30 678 puncte); spre comparatie, urmatorii indici clasati intr-un ipotetic top al randamentelor inregistrate pe ansamblul celor 5 ani, la nivel regional, se afla indicele SAX al bursei din Slovacia – cu o crestere de 22,8% (de la 219 la 269 puncte) si indicele WIG (al bursei din Polonia) cu o crestere de 10,6% (de la 45 133 puncte la 49 935 puncte) (vezi grafic 3 „Evolutie indici regionali” si tabel 4 „Valori indici regionali”). Evolutia buna a indicilor pietei de la Bucuresti pe ansamblul ultimilor 5 ani (septembrie 2010 – septembrie 2015) este astfel mai degraba comparabila cu cea a indicilor pietelor de referinta la nivel global, precum DAX sau Dow Jones, care, spre deosebire de majoritatea indicilor din Estul si Centrul Europei, au inregistrat in respectivul interval de timp (adica pe ultimii 5 ani) aprecieri de circa 50% (vezi grafic 5 „Evolutie indici internationali de referinta” si tabel 6 „Valori indici internationali de referinta”). Dupa cum se poate vedea, cu randamente de 31% respectiv 38%, indicii romanesti BET-FI si BET au avut evolutii semnificativ mai bune in cei 5 ani si decat indicele britanic FTSE 100 (care din septembrie 2010 pana in septembrie 2015 are o apreciere de mai putin de 10%), dar si decat indicele francez CAC40 (care in aceeasi periada a reusit sa-si majoreze valoarea cu doar 18%).

De remarcat este insa faptul ca, spre deosebire de indicii regionali, majoritatea indicilor relevanti pentru pietele de referinta la nivel global, au avut pe ansamblul ultimilor 5 ani incheiati la finele lunii septembrie 2015, o perioada fasta – unii dintre acestia dublandu-si valoarea (cum este cazul indicelui Nasdaq, care, in intervalul amintit, marcheaza o apreciere de 108%). Aceste evolutii pozitive inregistrate de indicii locali, atat fata de indicii din regiune cat si fata de randamentele inregistrate de indicii burselor de referinta la nivel global, pot spune mai multe lucruri despre piata de capital romaneasca, care pot fi interpretate diferit! Cert este insa ca aceste cresteri (contrare trendintei din regiune!) coroborate cu tendinta de scadere a valorilor de tranzactionare, pot fi interpretate ca indicii ce arata ca piata a ajuns la un nivel de echilibru la care nici vanzatorii nici cumparatorii nu mai au foarte multe motive sa iasa, sau, dupa caz, sa intre din/in piata. Iesirea dintr-o astfel de stare de echilibru se produce de regula agresiv, fie intr-o directie fie in alta; altfel spus, dupa o perioada de asteptare si/sau tatonari, de regula, fie vanzatorii preiau controlul, si duc piata in jos – fie cumparatorii dau semnalul, ducand agresiv piata in sus. Intr-un astfel de context, o prima interpretare realizata intr-o cheie pozitiva, poate fi aceea ca evolutia buna a indicilor BET si BET-FI este o reflexie a performantelor Romaniei in plan macro-economic; iar prin faptul ca este cea mai stabila piata din regiune pe ansamblul ultimilor ani (perioada in care a reusit sa-si conserve din castiguri, spre deosebire de ceilalti indici bursieri regionali) Bursa de la Bucuresti se poate constitui intr-o atractie pentru investitori, fie ei locali sau straini. Unul dintre argumentele ce pot fi aduse in sustinerea unei astfel de perspective este dat de faptul ca BVB – cel putin din perspectiva datelor inregistrate la nivel de indice reprezentativ (respectiv BET) – este fara indoiala cea mai atractiva piata din regiune (si nu numai!) atat in fuctie de valoarea indicatorului PER (Price Earnings Ratio – indicator ce arata cate unitati monetare platesc investitorii pentru fiecare unitate monetara din profitul unei companii, sau din profiturile insumate ale companiilor dintr-un indice – cum este cazul nostru) cat si in functie de randamentul dividendului. Astfel, la finele lunii septembrie, potrivit datelor Reuters, indicele BET avea un PER de 6 si un randament al dividendului de 4,08 – ambele valori mult mai bune decat cele inregistrate de oricare alt indice dintre cei luati spre comparatie – atat la nivel regional, cat si la nivel international (vezi tabel 7 „Indicatori indici la finele lunii septembrie 2015”. Iar daca peste aceasta informatie se suprapun prognozele relativ optimiste privind parcursul economiei romanesti pentru urmatorii ani, motivele de incredere in faptul ca BVB poate fi privita ca o oportunitate, sunt de luat in seama.

Pe de alta parte, in conditiile in situatia in China este inca o necunoscuta – orice eventuale evenimente negative viitoare in aceasta parte a lumii putand produce astfle reverberatii ample la nivel global – un eventual flux de retragere a capitalurilor din economiile periferice nu este deloc de neluat in seama. Mai ales ca deasupra tutoror pietelor sta sabia lui Damocles reprezentata de tot mai probabila majorare a dobanzii de referinta de catre FED-ul american, fapt care ar putea avea ca efect si o rebalansare a portofoliilor marilor jucatori globali, prin redirectionarea capitalurilor dinspre pietele, economiile si bursele periferice catre cele mari.

Sursa : Bursa

Autor : Adina Ardeleanu

Activele nete ale fondurilor locale de investitii au crescut cu 2,6%, in luna februarie, depasind valoarea de 4,3 miliarde de euro, potrivit raportului transmis de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Subscrierile nete inregistrate de fondurile locale in luna februarie au fost de 85,2 milioane euro, cu circa 22% sub nivelul din luna anterioara, potrivit AAF.
„Luna februarie aduce o confirmare a faptului ca industria fondurilor de investitii continua trendul crescator pe care se afla de cativa ani”, considera Laurentiu Rosoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management, adaugand: „Aceasta tendinta este ilustrata nu doar de cresterea activelor administrate, cat si de cresterea numarului de investitori si, de asemenea, de cresterea de la o luna la alta a subscrierilor nete. Si asta chiar daca, uneori, intr-un ritm mai modest”.
Domnul Rosoiu remarca faptul ca fondurile de obligatiuni au atras din nou o foarte mare parte a subscrierilor nete (141,1 milioane lei) in timp ce fondurile de actiuni par a fi in continuare „cenusaresele pietei”, atragand o suma aproape nesemnificativa, de doar 4,2 milioane lei.
„Aceste cifre pot sugera ca investitorii romani sunt in continuare reticenti la asumarea de riscuri, cautand mai degraba variante de conservare a capitalurilor in detrimentul obtinerii de randamente”, ne-a spus reprezentantul SAI Star Asset Management. Potrivit domniei sale, o astfel de situatie este potentata nu doar de tensiunile existente in continuare atat in plan politico-militar la granita Romaniei, cat si de tensiunile majore din interiorul UE (problema ramanerii Greciei in UE fiind una dintre acestea) si de „invizibilitatea” datelor/cifrelor relativ pozitive privind evolutia economiei romanesti. „Pe de alta parte insa, trebuie subliniat ca o buna parte din acesti bani noi, intrati in fondurile locale deschise de investitii, au ajuns totusi pe piata de capital!”, a adaugat domnul Rosoiu, continuand: „Se poate vedea ca in categoria de fonduri clasificate ca „Altele” au intrat, pe net, in februarie, peste 237 de milioane lei. Iar din aceasta categorie fac parte numeroase fonduri in portofoliul carora actiunile au o pondere importanta. Prin urmare, investitorii si-au luat, chiar daca indirect – prin intermediul fondurilor de investitii cu profile de risc ceva mai modeste – expunere si pe actiuni”. Laurentiu Rosoiu ne-a mai spus ca cifrele releva si o tot mai probabila viitoare consolidare a pietei, insemnand reducerea numarului de administratori, prin iesirea din piata a unor jucatori independenti, si concentrarea pietei in jurul jucatorilor ce sunt parte a unui grup financiar. „Acest fenomen este potentat de faptul ca apartenenta la un grup financiar ofera unui administrator de fonduri avantajul competitiv dat de caile de acces pe care le are catre bazinul de clienti pe care Grupul ii detine pe alte segmente de business (vorbim de clienti bancari, de clienti ai societatilor de asigurare, etc) si de posibilitatea de a-si distribui produsele catre acestia”, a mai adaugat domnia sa, precizand: „Procesul de consolidare a industriei in jurul marilor jucatori, prin marginalizarea jucatorilor mici, independenti, este totodata si un rezultat al majorarii costurilor/eforturilor de administrare a unui astfel de business; industria se confrunta cu un volum de munca si de raportare in crestere, cu un cadru legislativ (dat de preluarea reglementarilor europene) din ce in ce mai complex, si uneori restrictiv, cu majorarea costurilor de autorizare, functionare, etc”.
(…)
In opinia lui Laurentiu Rosoiu, piata fondurilor de investitii se misca in stransa corelatie cu piata bancara. Domnia sa ne-a spus: „Luna februarie a fost inca o luna de scadere a dobanzilor la depozite, scaderea randamentelor depozitelor clasice fiind deja, de o buna perioada de timp, un factor determinant in procesul de realocare a resurselor financiare dinspre depozite catre fonduri de investitii. Cum procesul de scadere a dobanzilor este foarte probabil sa continue, iar la nivel european infuzia de lichiditati a BCE va pune presiuni suplimentare in pietele instrumentelor financiare cu venit fix – in sensul scaderii randamentelor – vom avea, foarte probabil, o stimulare a investitiilor in active cu grade de risc mai ridicate, fenomen care, se va transmite foarte probabil si catre piata romaneasca. Prin urmare, industria fondurilor de investitii se afla intr-o fereastra de oportunitate deosebita, de care insa jucatorii de profil vor beneficia in moduri diferite; marii jucatori din piata, care fac parte din grupuri financiare, vor fi principalii castigatori de pe urma acestor tendinte in perioada imediat urmatoare (pe intervalul urmatorilor 2-3-4 ani).

Sursa : Bursa

Autor : Adina Ardeleanu

Recastigarea increderii investitorilor in piata noastra de capital este esentiala, astfel incat acestia sa priveasca fondurile mutuale ca pe o alternativa viabila de plasare cu un potential de obtinere a unor randamente superioare dobanzilor bancare, considera Alexandru Danila, directorul general SAI Star Asset Management, care a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu. „Obtinerea acestor randamente intr-un mod constant este probabil cel mai eficient mod de atragere a acestor economii”, ne-a spus domnia sa. In opinia domnului Danila, piata noastra de capital se confrunta, pe langa lipsa de lichiditate, si cu o lipsa de emitenti care sa permita o adevarata diversificare a portofoliului. In afara de listarile companiilor de stat (Nuclearelectrica si Romgaz), singura tentativa unei oferte publice initiale private – AdePlast – a esuat anul trecut. „Sunt multe domenii importante din economie care nu sunt prezente in cadrul emitentilor din cadrul BVB sau sunt prezente marginal prin companii cu capitalizare scazuta sau lipsa aproape totala de lichiditate”, ne-a spus directorul SAI Star Asset Management, adaugand: „Recentele listari constituie, in mod evident, un plus pentru piata in ansamblu insa permit cel mult o diversificare in cadrul aceluiasi sector, sectorul energetic. Acest lucru face dificila o specializare a fondurilor mutuale cu investitii in actiuni locale, acestea fiind nevoite, in acest moment, sa isi construiasca portofoliul folosind in mare parte aceiasi emitenti in diferite proportii de expunere”.

* „O listare trebuie sa tina cont si de conjunctura pietelor la un moment dat si nu doar de necesitatea sa se faca in mod imperativ” Alexandru Danila este de parere ca nu exista motive de indoiala privind determinarea autoritatilor sa continue programul de listari, chiar daca este posibil sa apara decalari in termene. Domnia sa atrage atentia ca, pentru a fi de succes, o listare trebuie sa tina cont si de conjunctura pietelor la un moment dat si nu doar de necesitatea de a se face in mod imperativ: „Am remarcat insa, la listarile anterioare un termen relativ scurt intre momentul lansarii anuntului oficial de oferta si termenul limita de subscriere, cum s-a intamplat in cazul Romgaz, unde anuntul oficial de listare s-a facut vineri, iar marti s-a demarat perioada de subscriere, cu efect negativ asupra mobilizarii disponibilului potential alocat acestei listari de catre investitori”. Vineri, compania Electrica a anuntat Bursa din Londra privind intentia sa se listeze. Oferta prin care Electrica scoate la vanzare pe bursa actiuni noi reprezentand 105% din capitalul social va avea trei transe, iar investitorii pot cumpara atat actiuni la Bursa de Valori Bucuresti, cat si GDR-uri pe piata de la Londra. Prin aceasta oferta statul vizeaza transferul a 51% din actiunile companiei catre investitori privati. Potrivit lui Alexandru Danila, prioritatea conducerii BVB ar trebui sa fie recastigarea increderii investitorilor locali in bursa si promovarea acesteia in randul investitorilor institutionali externi. „Doar astfel consider ca se creeaza premisele pentru a ajunge, in final, la elementul esential in dezvoltarea bursei, atragerea de noi emitenti, si astfel sa isi indeplineasca cu adevarat scopul economic, de alternativa de finantare a economiei locale”, ne-a declarat domnia sa.

* „Ar fi fost de asteptat ca institutiile pietei sa reduca tarifele” Investitorii straini au criticat in repetate randuri nivelul taxelor si comisioanelor practicate de Autoritatea de Supraveghere Financiara si de Bursa de Valori Bucuresti, iar Duane Butcher, insarcinatul cu afaceri al SUA in Romania, a spus ca piata noastra de capital este una dintre cele mai scumpe din Europa Centrala si de Est. Astfel, luna trecuta, Misu Negritoiu, presedintele ASF a spus ca reducerea taxelor si comisioanelor rerpezinta un obiectiv al institutiei. Directorul general SAI Star Asset Management apreciaza ca „exista semnale in ceea ce priveste intentia de reducere a comisioanelor percepute de cele doua institutii, insa acest lucru a ramas pana la acest moment la stadiul de propuneri”. in opinia domnului Danila, ar fi fost de asteptat ca institutiile pietei sa scada tarifele, pe parcursul crizei, asa cum au facut jucatorii din piata: „De exemplu societatea noastra de administrare a reactionat inca de la momentul aparitiei crizei cand, pe fondul scaderilor bursiere care au afectat investitorii in fondurile administrate, a procedat la scaderea comisioanelor de administratre cu pana la 50%, scadere mentinuta in continuare. O astfel de masura ar fi fost de asteptat si din partea institutiilor pietei”. Domnul Danila ne-a declarat ca principala problema cu care se confruta, in ultima vreme, este cresterea gradului de birocratizare in relatia cu diferite si numeroase institutii sau entitati. „Acest lucru este probabil influentat si de anumite cerinte comunitare, insa, din pacate, nu exista la nivel local un sistem de diseminare a informatiei catre institutiile care au nevoie de aceasta”, ne-a precizat domnia sa, explicand: „Astfel, pe langa situatiile curente transmise de orice societate comerciala, societatea noastra transmite situatii si raspunde la solicitari specifice din partea Autoritatii de Supraveghere Financiara, Bancii Nationale a Romaniei, Institutului National de Statistica, Fondul de Compensare al Investitorilor, iar de multe ori este vorba de aceleasi informatii eventual transmise in diferite formate”.

* „Odata cu scaderea ratelor de dobanda, se vor cauta alternative de investitii” Fondurile de investitii din tara noastra au ajuns la active de 3,3 miliarde de euro, la finalul lunii aprilie, 44,1% din piata fiind reprezentata de fondurile de obligatiuni, in timp ce fondurile de actiuni cumulau o pondere de numai 1,3%, potrivit datelor centralizate de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Alexandru Danila explica preferinta pentru fondurile de instrumente cu venit fix: „Probabil, apetitul pentru risc al investitorilor este inca scazut si ne confruntam si cu o recastigare destul de lenta a increderii acestora in bursa. Consider, insa, ca odata cu scaderea ratelor de dobanda, inclusiv pentru astfel de instrumente cu venit fix , se vor cauta alternative de investitii care sa aiba randamente potentiale mai ridicate. Faptul ca aceste fonduri au fost promovate in mod activ prin canalele bancare de distributie ca alternativa la propriile depozite clasice a influentat, de asemeni, in mod semnificativ aceasta evolutie, lucru pe care il consider pozitiv pe termen lung, inclusiv pentru societatile de administrare independente si fara retea de distributie vasta, intrucat a creat bazele unei culturi investionale in fonduri mutuale”. Domnul Danila se asteapta ca principalii indici ai BVB sa reia trendul pozitiv cu o crestere accentuata mai ales in a doua parte a anului: „Per ansamblu, ma astept la obtinerea unor randamente similare anului 2013 poate chiar superioare in conditia in care nu vor exista influente externe majore. In cazul dobanzilor, estimez o mentinere a acestora la nivelul actual, tendinta de scadere fiind contracarata probabil de o treptata si timida relansare a creditarii”.SAI Star Asset Management este o societate independenta de administrare a investitiilor infiintata in anul 2006 si care administraza active de peste 28 de miloane lei prin fondurile deschise de investitii, fondurile inchise cu plasament privat si conturile individuale.